Urzeala tronurilor.pdf by George R.R. Martin

Author:George R.R. Martin
Language: eng
Format: mobi
Publisher: Harq al-Ada
Published: 2011-02-05T23:00:00+00:00

EDDARD

Visă un vis vechi, cu trei cavaleri în mantii albe, un turn surpat de mult, şi pe Lyanna în patul ei însângerat.

În vis, prietenii lui călăreau alături de el, aşa cum făcuseră şi în viaţă. Mândrul Martyn Cassel, tatăl lui Jory; credinciosul Theo Wulf; Ethan Glover, care fusese scutierul lui Brandon; Ser Mark Ryswell, cu vorba moale şi inima mare; omul lacurilor, Howland Reed; Lordul Dustin, pe măreţul său armăsar roşcat. Ned le ştiuse chipurile, tot aşa cum şi-l ştiuse, cândva, pe al lui, însă anii se adăpau din amintirile omului, chiar şi ale celor pe care jurase că nu-i va uita niciodată. În vis, erau, doar ca nişte umbre, arătări cenuşii, călare pe cai întrupaţi din ceţuri.

Erau şapte contra trei. În vis, precum fusese şi în realitate. Însă cei trei nu erau ca oricine. Aşteptau în faţa turnului rotund, cu munţii Dorne, roşii, în spatele lor, şi mantiile albe fâlfâind în vânt. Iar acum nu mai erau umbre; chipurile lor străluceau clar, chiar şi acum. Ser Arthur Dayne, Sabia Dimineţii, avea un zâmbet pe buze. Mânerul marii săbii a Zorilor se iţea peste umărul lui drept. Ser Oswell Whent era într-un genunchi, ascuţindu-şi sabia pe o tocilă. Pe coiful său alb îşi întinsese aripile liliacul negru al Casei sale. Între ei stătea aprigul şi bătrânul Ser Gerold Hightower, Taurul Alb, Lordul Comandant al Gărzii Regelui.

– V-am căutat pe Trident, le spuse Ned.

– Nu eram acolo, răspunse Ser Gerold.

– Pentru Uzurpator ar fi fost o nenorocire, dacă am fi fost acolo, făcu Ser Oswell.

– Când a căzut Debarcaderul Regelui, Ser Jaime l-a ucis pe regele vostru cu o sabie aurită, iar eu m-am întrebat unde eraţi.

– Departe, spuse Ser Gerold, altfel Aerys ar sta acum pe Tronul de Fier, iar făţarnicul nostru frate ar arde în cele şapte iaduri.

– Am venit la Capătul Furtunii să ridic asediul, le spuse Ned, iar Lorzii Tyrell şi Redwyne şi-au coborât steagurile, şi toţi cavalerii lor au îngenuncheat pentru a ne jura credinţă. Eram sigur că veţi fi printre ei.

– Genunchii noştri nu se îndoaie chiar aşa uşor, zise Ser Arthur Dayne.

– Ser Willem Darry a fugit la Piatra Dragonului, cu regina ta şi cu prinţul Viserys. Credeam că v-aţi îmbarcat cu ei.

– Ser Willem este un om bun şi cinstit, zise Ser Oswell.

– Dar nu-i în Garda Regelui, remarcă Ser Gerold.

Garda Regelui nu o ia la fugă.

– Niciodată, nici acum, făcu Ser Arthur. Îşi puse coiful.

– Vom depune un jurământ, explică bătrânul Ser Gerold.

Duhurile i se alăturară, ţinând în mâini săbiile de umbră. Erau şapte contra trei.

– Şi acum începe, zise Ser Arthur Dayne, Sabia Dimineţii. Scoase sabia Zorilor din teacă şi o ţinu cu ambele mâini. Lama era alburie, ca sticla translucidă, înviorată de lumină.

– Nu, rosti Ned cu tristeţe în glas. Acum se termină. Pe când se ciocniră într-un vălmăşag de oţel şi umbre, o auzi pe Lyanna strigând: Eddard! Un iureş de petale de trandafiri se împrăştie pe cerul însângerat, albastru precum ochii morţii.

– Lord Eddard, strigă din nou Lyanna.

– Îţi promit, şopti el, Lya, îţi promit.

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.